Spiritul Crăciunului
Crăciunul idilic de la țară e o bucurie tot mai rară. Dacă ești norocos, poate mai ai bunici sau unchi care locuiesc la sat și care sunt bucuroși să te găzduiască. Sau poți să plătești pentru o astfel de experiență autentică, alegând varianta de ecoturism, tot mai populară și la noi. Dar, să recunoaștem, Crăciunul la oraș, în 2019, arată diferit față de ceea ce a fost acum, să zicem, 20 de ani.
Deja de când afară se lasă frigul și întunericul vine mai repede, căutăm, mai mult sau mai puțin conștienți, căldura. Și nu doar cea care ne încălzește casele, ci și cea care ne aduce căldură în suflete.
Crăciunul este o sărbătoare a sufletului, în primul rând. De-a lungul timpului, a suferit numeroase transformări, ca tradiții și obiceiuri. Vrem să vorbim acum despre cum arată, cu adevărat, un Crăciun în 2019, într-un oraș obișnuit din România. Despre cele de odinioară putem citi și vedea multe emisiuni, dar, să recunoaștem, realitatea noastră arată diferit.
Ce înseamnă Crăciunul astăzi
Cadouri
Nu mai concepem Crăciunul fără ele. Ne gândim la ele din timp și le alegem cu grijă. Fie că sunt spirituale sau materiale, ele sunt un simbol al atenției, al afecțiunii pe care ne-o purtăm. De Crăciun, ne oprim puțin din tumultul vieții cotidiene și ne facem timp pentru un gest frumos: acela de a dărui și de a întinde poate chiar o mână de ajutor.
Împodobirea bradului
Unii îl împodobesc deja de la începutul lunii decembrie, alții păstrează tradiția împodobirii lui în seara de Ajun. Unii folosesc un brad natural, alții artificial, iar mai nou, unii înlocuiesc bradul cu creații în formă de brad din diverse obiecte: crengi, cărți, diverse materiale reciclabile. Indiferent de varianta aleasă, bradul rămâne un simbol de necontestat al acestei sărbători.
Masa din Ajun de Crăciun
O tradiție care, din fericire, pare să se mai păstreze, este aceea a mesei de Crăciun, cu familia extinsă. Felurile de mâncare tradiționale își mai găsesc încă un loc de cinste printre diverse preparate mai moderne. Dar cel mai important e faptul că se adună oameni dragi în jurul lor, că masa e doar un pretext de a fi împreună și de a ne bucura unii de alții.
Colindele
Se aud de pe la începutul lunii decembrie. La târgul de Crăciun din centrul orașului, la radio, TV, pe Youtube, în școli și grădinițe și în săli de concerte. Fără ele, atmosfera de Crăciun nu ar fi aceeași. În seara de Ajun le cântăm împreună, înainte de cina de Ajun și de dăruitul cadourilor. Ele ne amintesc despre ce e cu adevărat Crăciunul: nașterea lui Isus.
Adevărata semnificație a Crăciunului
Să nu uităm, totuși, că această sărbătoare este una de origine creștină. Că de Crăciun sărbătorim nașterea Domnului. Cum facem să cinstim acest lucru? Participând la slujbele de la biserică, spunând copiilor povestea nașterii Domnului, colindând colinde creștine, ar fi câteva dintre moduri.
Tradiție românească în patrimoniul UNESCO
Tradițiile românești de Crăciun sunt numeroase și diferă mult de la o regiune la alta, sau chiar de la o zona la alta. Cum nu putem să le cuprindem pe toate, vrem să vă spunem despre una care e atât de frumoasă, încât a ajuns în patrimonul UNESCO. E vorba de un obicei numit ”Junii Mărișelului”: în Ajunul Nașterii Domnului, în curtea bisericii din Mărișel (județul Cluj) se adună două cete formate din câte 10-12 tineri feciori, conduși de un staroste. Cele două cete se întrec în cântece și jocuri, apoi pleacă să colinde toate casele din sat. Jocul Junilor nu se sfârșește decât atunci când termină de colindat prin zăpadă și frig ultima casă din sat. Prin strigătele lor, ei gonesc spiritele rele. Apoi, ei vestesc Crăciunul și trecerea în noul an. Iar prin urările pe care le fac în gospodăriile în care trăiesc tinere femei sau fete, acest colind are rolul unui ritual de fertilitate.
Vă dorim un Crăciun fericit și plin de căldură în suflete!
